Istoricul domeniului Marghiloman de la Buzău

  • 1867

    În 1867 boierul Iancu Marghiloman (1817 – 1892) a cumpărat de la Primăria Buzău terenul de 2628 de stânjeri în extremitatea estică a orașului, în punctul numit “Bariera Brăilei”. Spun documente ale vremii că vânzarea (de către primărie n.r.) “a văduvit tineretul mahalalei de locul unde petrecea, în postul Paștelui, horele fără lăutari, așa numitele “seci”. Scopul pentru care boierul Iancu a cumpărat terenul îl aflăm și de la Bazil Iorgulescu, autorul primului “Dicționar Geografic, statistic, economic și istoric al județului Buzău” – apărut sub înaltul patronaj al M.S. Regele Carol I în care marca, pe harta orașului, locul la care ne referim sub denumirea de “Grădina Marghiloman”, tot mai cunoscută și apreciată ca grădina – parc.

  • 1883-1887

    Construcția conacului Marghiloman a fost realizată între anii 1883 – 1887 după planurile arhitectului Paul Gottereau în stil eclectic cu puternice influențe neogotice și al renașterii franceze. Arhitectul francez Paul Gottereau este cel care a proiectat Casa de Economii și Consemnațiuni (C.E.C.) și clădirea Fundației Universitare Carol I (1891 – 1893) din București. Când capitala țării devine Micul Paris, deoarece aristocrația autohtonă se hotărăște să construiască edificii și palate în stilul arhitecturii franceze, Marghiloman nu putea să scape ocazia de a fi în pas cu vremea. Astfel, în 1893 arhitectul Paul Gottereau începe proiectul la Palatul Marghiloman în Vila Albatros, inaugurată în 1887. O expertiză întocmită în 1938 de ingninerul C. Tissescu la conacul devenit Palatul Marghiloman și Vila Albatros, consemnează: “Construcție masivă, cu etaj, în stil frantuzesc…”.

    Construcția în formă de “L” este amplasată în parc cu fațada principală orientată spre sud – est. Aceasta este realizată în stilul unui pavilion romantic dominat de un acoperiș înalt “franțuzesc”, terminat cu un foișor.

  • 1892

    După anul 1892, după moartea lui Iancu Marghiloman, moșia îi revine lui Alexandru Marghiloman, fiul acestuia, renumitul om politic purtând nimbul legendei – ministru în mai multe rânduri, prim-ministru șef al Partidului Conservator, iar acesta își amenajează definitiv una din reședințe. Alexandru Marghiloman și soția sa, Elis Știrbei, amenajează în jurul conacului un parc cu arbori exotici: salcâm japonez, chiparos și alte specii locale (plop, ulm, castan), specii renumite de trandafiri.

    Autorul “probabil” al parcului a fost Elisa Știrbei, ale cărei contribuții pentru edificarea altor parcuri celebre, cum ar fi parcul Cișmigiu sunt cunoscute.

    Regina Maria, deseori oaspete al acestui domeniu, nota “…Elisa Marghiloman îl ajutase să întocmească o preafrumoasă grădină. Ne place foarte mult să mergem la Vila Albatros. Ne aduce aminte de viața în ținuturile străine. Ne plăceau caii și prețuiam mult căpșunile cultivate precum și frumoșii trandafiri care deosebeau casa lor”. De asemeni în epoca era renumită aleea cu castani, precum și pista de antrenament hipic.

    Prin funcțiuni și dimensiuni, mod de organizare, domeniul devine unul unicat în țară, apreciat de Regele Carol I, Regina Maria, apoi de Regele Ferdinand, politicieni și oameni de cultură ce au fost oaspeții lui Alexandru Marghiloman, istoricul Nicolae Iorga, oameni politici precum Lascăr Catargiu, Dimitrie Sturza, P. P. Carp, Tache Ionescu, ș.a.

  • 1899

    Alexandru Marghiloman (Lordul Valah) mare iubitor al cailor de curse încă din tinerețea studenției sale pariziene (facultatea și doctoratul în drept), a hotărât să schimbe oarecum profilul “grădinii”, pentru a amenaja aici prima bază hipică model din România, având ca resedința vila Albatros, construită după tipicul sălașelor de acest fel ale lorzilor englezi, plină de morgă și tradiționalism. Pasiunea pentru cai a făcut să-i crească – alături de notorietatea publică – și faima de om al turfului, odată cu înaintarea în vârstă. În 1899, corespondența lui Alexandru Marghiloman purta antetul noii reședințe, ceea ce înseamnă că vila fusese deja dată în folosință. Un zid înalt de piatră împrejmuia pe o lungime de 1800 metri suprafața care cuprindea reședința, grajdurile, locuințele pentru personal, boxele spațioase și luminoase, padocurile gradat dimensionate, alte utilități necesare creșterii și formării cailor de rasă. Este perioada de glorie și strălucire a renumitului parc cu heleșteu (populat de lebede maiestuoase), cu arbuști ornamentali, cu rondouri de legume și aranjamente florare dispuse pe esplanade și peluze, toate armonizate inspirat în jurul reședinței Albatros. Ceva mai încolo, peste calea ferată, se afla hipodromul folosit pentru antrenamente, dar mai ales pentru concursuri hipice, la care lua parte și protipendada bucureșteană, venită cu un tren special ce oprea în apropiere. Demna de consemnat este și mărturisirea scriitorului Duiliu Zamfirescu: “D-sa (Alexandru Marghiloman- n.n.) a dat numele calului (Albatros – n.n.), vilei sale de la Buzău”. Sau faptul că baza hipică a Marghilomanului i-a inspirat scriitorului conjudețean, Vasile Voiculescu, subiectul povestirii “Alcyon sau Diavol Alb”. La care mai adaugăm, tot ca performanță, că vila Albatros a găzduit, în 1916, popasul familiei regale în drum către refugiul din Moldova.

  • Părintele hipismului românesc

    Până la momentul Albatros, Alexandru Marghiloman avea deja o mare experiență hipică. În 1874, a fost organizatorul primelor curse, cu pariuri mutuale, pe hipodromul Floreasca din București. A dăruit câteva hectare de teren și a contribuit bănește (40 la sută) pentru construirea elegantului câmp hipic de la Băneasa (inaugurat în 1881). A finanțat sediul “Jockey Clubului Român”, aflat vizavi de impozanta sa vilă bucureșteană, pe locul unde mai târziu a fost amplasat cinematograful Patria. Era președinte al “Jockey Clubului Român”, dar a cedat locul în favoarea regelui, conform tradiției engleze, el rămânând vicepreședinte. Pasiunea sa pentru turf era atat de mare, încat spre a-și găsi adversar de întrecere, vindea – în rate și la prețuri foarte convenabile – mânji de un an, rasă pur sânge englez, unor prezumptivi concurenți! Gestul, fără îndoială generos, s-a dovedit nu o data imprudent, Alexandru Marghiloman pierdea, deseori, în favoarea celor cărora le “vânduse” din caii sai! Paradoxal, adjudecarea derby-urilor s-a cam lăsat așteptată, primul dintre ele a fost câștigat relativ târziu, în 1889, cu iapa Loteria. Dupa ce baza hipică de la Buzău a început să producă, situația s-a schimbat brusc în favoarea sa, ca o rasplată a pasiunii constante pentru acest sport. Asa se face că, din acel moment, Alexandru Marghiloman a câstigat, în continuare 27 de derby-uri, ceea ce reprezintă un record în materie. Dintre caii crescuți și formați la Albatros, cel mai performant și iubit de stăpânul său a fost Zori de Zi, neînvins în cariera de cursier, socotit de specialiști cel mai bun produs din istoria mișcării hipice românești de până la primul război mondial. Apropiați ca valoare de el au fost Frunzeta și Doina, ultima fiind mama celor mai vestiți cai din Europa acelui timp. Marele centre hipice din Paris și Londra cumparau cai din herghelia Marghiloman! Cel din urmă câștigător de la Albatros al unui derby a fost calul Ghiaur, în 1928, când popularul blazon în culorile tricolorului românesc a mai alergat într-o cursă victorioasă! Atunci, peste însemnele naționale, era fixată o eșarfă neagră, fapt ce amintea că Alexandru Marghiloman trecuse în neființă de 3 ani, dar caii săi nu încetaseră să alerge! Chiar dacă treptat totul a început să intre în negura uitării, un fapt nu a fost niciodată pus la îndoială: că omul care și-a legat toată viața numele, cu atâta pasiune, de creșterea și formarea cailor de rasă în România s-a numit Alexandru Marghiloman, el rămânând, pentru posteritate, părintele hipismului românesc.

  • 1938

    După moartea lui Alexandru Marghiloman si a soției Maria Marghiloman în 1938, Vila Albatros a revenit lui Mihai Butculescu Marghiloman și lui Alexandru Pherekyde care o vând Ministerului și Marinei pentru 7 milioane de lei.

  • 1945

    După 1945 devine depozit I.L.F., sediul IAS.

  • 1989 – prezent

    După 1989 complexul Marghiloman este găsit în inventarul IPICCF, după 2008 a trecut de la Ministerul Culturii și Cultelor în administrarea Primăriei Municipiului Buzău.

Restaurarea Vilei Albatros

Vila Albatros este monument restaurat prin proiect european de către Primăria Municipiului Buzău.

Contractul de finanțare a fost semnat la data de 09.05.2011 de către Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Buzău,  în calitate de beneficiar, cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului în calitate de Autoritate de Management și cu Agenția de Dezvoltare Regională Sud-Est, în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operațional Regional 2007-2013.

Reconstrucția acestui imobil a implicat

  • restaurarea unor decorații interioare în zone și încăperi ale imobilului care pot fi reconstituite după fotografiile de epocă și eventual relevee, descrieri și alte elemente documentare asigurându-se concordanța acestora cu funcțiunea acordată. Astfel s-a putut reface decorația holului principal de acces și a holului cu scările principale.
  • realizarea unor pardoseli de parchet special, cu chenare și câmpuri decorative.
  • lambriuri din lemn de stejar la pereți.
  • trepte îmbrăcate în lemn de stejar, cu balustrade sculptate din lemn de stejar.
  • plafoane cu profile lineare, florale și geometrice pe contur, casete din lemn sau ipsos, în zona centrală și rozete decorative care marchează locul candelabrelor de epocă
  • refacerea colonadei din lemn sculptat de la etajul I și a plafonului din lemn cu ocnițe și elemente neogotice.

Salonul Mare

  • pereți placați până la 1.60 m cu lambriuri de tipul casetelor decorative din lemn de stejar și peste această înălțime cu vopsitorii în tempera și chenare din ipsos.
  • ușile cu căptușeli bogat ornamentate
  • balconul și balustradele acestuia cu elemente îmbrăcate în lemn profilat și sculptat
  • plafonul de la înaltimea de 7 m, îmbracat în lemn, cu motive decorative sculptate și grinzi încrucișate, îmbrăcate în lemn.
  • șemineul neogotic și decorația de peste acesta.

Foaierul

Foaierul (sala multifuncțională) de la parter, este amplasat  pe locul unde a funcționat inițial sufrageria imobilului. Pentru a reface cât de cât spiritul acestei case, s-au prevăzut următoarele:

  • îmbrăcarea pereților în lambriuri de lemn de stejar cu casete și baghete până la înălțimea de 2.80 m, înăltimea ușilor conform fotografiilor de epocă.
  • plafonul cu profilatură din lemn și zona centrală dominată de un candelabru de epocă.
  • realizarea de pardoseli din parchet de stejar speciale cu rame, chenare.

Pentru etaj

  • pentru toate încăperile s-a încercat refacerea atmosferei de epocă, la pereți lambriul de lemn va alterna cu tapetul de mătase sau creton (biblioteca)
  • la fel ca și la parter, ușile, pardoseala au fost executate păstrând spiritul epocii.

Exterior

  • completarea fațadelor cu elemente decorative, profilele trase, alte decorațiuni caracteristice
  • realizarea asizelor – imitatie zidărie la corpul central
  • realizarea profilului inferior și a soclului din piatră la clădire
  • montarea glafurilor la ferestre și a tâmplăriei, refăcută după tâmplăria de epocă, conform cu materialul fotografic existent
  • completarea acoperișului cu fleșe, elemente decorative la coame, jgheaburi și burlane decorative, elemente decorative din lemn, de susținere a acoperișului, la partea inferioară
  • completarea construcției cu copertine peste intrare

Zona aferentă Vilei Albatros – sectorul 1

  • Suprafața totală reabilitată – 600 mp
  • Suprafața totală amenajări peisagistice – 1400 mp
  • S-au amenajat două fântâni arteziene, alei pietonale cu suprafața de uzură din pietriș mărgăritar și delimitate de spațiul verde cu borduri decorative.
  • Pe conturul clădirii s-a prevăzut trotuar de protecție cu lățimea de 1m din dale de piatră pe pat de nisip. Suprafața totală a acestor tipuri de alei este de 600 mp.
  • S-a prevăzut amenajarea terenului prin îmbogatire cu pământ vegetal și plantarea de gazon pentru refacerea peluzei pe suprafața de 1400 mp, mobilier urban, amenajări peisagistice cu arbuști, bănci, 2 bazine decorative pentru punerea în valoare a monumentului. Iluminatul clădirii cu spoturi colorate.

Parcul Marghiloman – sectorul 2

  • Parcul Marghiloman se întinde pe domeniul Marghiloman situat în prezent pe locul fostului parc englezesc al acestui domeniu.
  • suprafața totală de parc reabilitată a fost de 101.793 mp
  • suprafața totală de alei reabilitată a fost de 15.460 mp
  • suprafața totală de spații verzi reabilitate a fost de 68.081 mp
  • prin modernizarea și amenajarea parcului Alexandru Marghiloman nu s-au adus schimbări în nici un fel structurii parcului, configurării aleilor sau luciului apei.
  • S-a marcat fosta pistă hipică de antrenament, finisajul acesteia fiind specific pentru cursele de antrenament=prundiș și borduri de delimitare.
  • Prin refacerea iluminatului s-au pus în valoare zone arhitecturale și ambientale ale parcului, accentuând astfel și zonele de interes peisagistic.
  • S-a pus un accent deosebit pe refacerea plantațiilor florale vestitul rozariu, după documentațiile privind plantațiile ce erau la începutul secolului în parc, fără a se interveni la plantații noi de arbori și arbuști.

Rozariul

  • Situat în partea estică a Vilei Albatros a fost plantat exclusiv cu specii de trandafiri, cele 5 sectoare de cerc sunt împărțite în câte două zone oferind posibilitatea plantării concentric.
  • Zona centrală a rozarium-ului a fost plantată cu sortimente de trandafiri nobili, iar către exteriorul cercului au fost amplasate sortimente de trandafiri comuni.
  • Pentru a fi marcat rozariul, pe conturul exterior al cercului au fost plantate specii de trandafir pitic. Cu flori micuțe unicolore sau bicolore (buchetarii pitici).
  • În parc, o spectaculoasă combinație o oferă trandafirii agățători de culoare roz cu planta agățătoare Clematis de culoare albă sau mov. Datorită contrastului între mărime și culorile florilor, aceasta combinație crează o asemănare deosebită cu grădinile englezești în stil victorian, mai ales dacă se întind și pe o structură vopsită în alb gen trellis, pergola.

Scopul nostru

Centrul Cultural și Educațional „Alexandru Marghiloman” inițiază și derulează activități pe trei direcții majore: (i) desfășoară activități și proiecte în domeniul educației permanente și al culturii; (ii) organizează, cu sprijinul unor instituții profesionale, spectacole, manifestări și evenimente culturale și artistice; (iii) elaborează diverse materiale în domeniul informării și cercetării culturale. 

Contact rapid

Vila Albatros
Str. Plantelor, Nr. 8B, Buzău, România

0238 721 559
secretariat@ccam.ro

© Centrul Cultural și Educațional Alexandru Marghiloman. Toate drepturile rezervate.